Iata dar noua intrebare bate-n portile gandirii:
De ce-s clipe de-ncercare pe cararea mantuirii ?
Cand tu mergi doar cu dorinta sa ajungi odata-ncer
De ce dai de suferinta cand pe aceasta tu n-o ceri ?

Dar sa sti ca-ncercare de un lucru poti fi sigur
Ca sa fi calit mai tare Isus te lasa si singur
Cine nu-ntalneste ispite si bucurii negraite ?
Insa a cerului viata are-un pret nespus de mare,
Pretul ei este credinta ce se vede-ncercare.

O de n-ar fi fost Golgota de nu Ti-am sti azi de nume
Poate zeci sau poate sute de cristosi ar fi in lume,
Orice ar fi si orice s-ar zice noi cunoastem numai unul
ISUS RASTIGNIT PE CRUCE.

Cel ce-a coborat din ceruri si sa dat singur la moarte,
De acest nume nu-i putere si nici om a ne desparte.
Sufla vantul infuriat pana ajunge-v-om la tarmuri noi le vom rabda pe toate.
Stim ca-n valurile marii invatam si suferinta
Insa nu vom da uitarii ca-n rabdare sta credinta.

Suferinta suferinta e secretu-ncercare,
Tu esti zelul de credinta tu esti binecuvantare
Tu trezesti din amortire omenirea pentru cer
Tu dai duhului viata si constiintei esti strajer,
Ca la fiecare- nparte sta un val ca sa-l inghita,
Pentru ca nu este viata ocolita de ispita.

Cine stie cum e valul mai bine ca tine frate ?
Caci decand ai privit malul cate valuri nu te bate ?
Cine stie ce ispite ai in viata sau in casa?
Care stau ca sa te-nghita zi de zi mai greu te-apasa.

Daca vrei sa ai salvare zi acest cuvant crestine:
CEL CE TE-AI PLIMBAT PE MARE vreau sa fi mereu in mine
Fara marea Ta indurare Doamne cate eu Iti cer
Ca la cortul intalnirii sa ajungem cu totii-ncer.